Metode moderne de predare

>> marți, 17 noiembrie 2009


1.      PREDARE PRIN ÎNTREBĂRI

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. 
De exemplu :
      ‘’ Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe.’’
      ‘’ De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor?’’
      ‘’ Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ?’’

Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult.

Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. Verificati ce au scris  pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data, luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp, iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui aspect)

In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun, completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe jumatate, munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea.

Vezi Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate, dar si activitatile care urmeaza. Vezi de asemenea schema de mai jos, in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i ajuta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind’’ Predare prin intrebari’’


2.      BULGĂRE DE ZĂPADĂ

Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu ‘’ predarea prin discurs’’, lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi :
·        Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti.
·        Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei.
·        Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari, in care isi vor compara raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns.
·        Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le.

Exact ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

3.      BRAINSTORMING

Profesorul cere cat mai multe idei, lansand intrebari de genul :
                 Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ?
                  Ce boli sunt specifice copilariei ?
                  De ce nu s-a razbunat Hamlet imediat ?

Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu.

Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri, transformand astfel ora in predare prin intrebari.

4.      EXPERIMENTUL GÂNDULUI (Empatia)

Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu, studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. Studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

5.      ROATA

Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa, care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt angajatinoi membri in cadrul organizatiei lor.  Fiecare persoana beneficiaza de un minut, spre exemplu, pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. Elevii pot sa se abtina, daca vor. Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in  participare.

6.   ÎNVĂŢAREA COOPERANTĂ – Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului

Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor.
·        Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Ele trebuie sa fie provocatoare. Ex : ‘’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’
·        Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca, sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul.
·        Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ, diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate, pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor.
·        Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor, cum ar fi cea de a scrie, cea de a verifica problemele de vocabular etc, dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima.

Elevii lucreaza in grupuri si cand termina, se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor, ideile fiind expuse pe rand, cum se procedeaza in ‘‘predarea prin intrebari’’

7.    PUNCTE - CHEIE
           
  • Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. Sunt rugati sa citeasca textul individual, timp de cateva minute, avand in vedere urmatoarea cerinta.
  • Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor)
  • Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care  n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla.

Elevii vor putea, bineinteles, sa sublinieze sectiunile importante ale textului. ‘’Punctele-cheie’’ pot fi transformate in ‘’Cum functioneaza?’’ dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

8.  CUM VA ACŢIONA?

Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat, o diagrama etichetata, un set de coduri, o polita de asigurare etc. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde, sa spunem, 5 puncte-cheie.
Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.

9.   ÎNTREBĂRI PE BAZA TEXTULUI

Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici, li se va cere:
  • Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului.
  • Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie.
  • Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1.

10.  TRANSFORMARE

Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar ; un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date, nearanjate cronologic etc.

11.   EXPLICAŢIILE ELEVILOR

Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul despre pojar si unul despre oreion. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta video, dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un  text despre politica de marketing a unei companii mici. Unul va cauta punctele forte, iar celalalt punctele slabe.

Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui, raspunzand si la eventuale intrebari, pana cand ambii inteleg ideea.

Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. O cerinta inspirata ar fi : ‘’Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion.’’ sau ‘’Avand in vedere punctele forte si punctele slabe, ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?’’

12.  TITLURI

Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Asta va duce la titluri de genul ‘’Inima este o pompa a sangelui’’, ‘’Inima are patru incaperi’’, ‘’Arterele transporta sangele de la inima’’ etc.

Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf.

Sau puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el.  Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.

13.   HĂRŢI/ DIAGRAME/ DESENE

Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati, de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text.

14.   REZUMATUL

Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. ‘’Titlurile’’, ‘’Explicatiile elevilor’’ precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. Aceasta este asemanatoare cu 7.Puncte-cheie de mai sus.

15. HOTĂRÎRI

Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea :
  • Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false ; Ex :
Ventriculul stang alimenteaza plamanul.
Activitatea inimii se masoara in batai pe minut, si daca esti intr-o forma fizica foarte buna, probabil ca inima ta va bate mai incet.decat media.
  • Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false. Ex :
Daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap.
Ingrosarea arterelor duce de obicei  la cresterea tensiunii.
Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.

16.  PREZENTĂRILE ELVULUI

Impartiti in grupuri, elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita, astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. Elevii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus.

17.  EXEMPLATE EXPLICATIVE (Caroll, 1994) – pentru predarea aptitudinilor

Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor, de la matematica la lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor, lucrarilor scrise, testelor cu intrebari si raspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc.
·        Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite.
·        Dupa corectarea si discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea, fie in mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord.
·        Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna.

Exemple pe perechi :
Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii:
  • Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite, insa toate sunt corecte.
  • Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva.
  • Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor.
  • Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’.
  • Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’.
  • Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare.

Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta poate fi o activitate ulterioara.

Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le ‘’arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri’’. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate.

Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive.
Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui, desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens jumatatea dreapta a creierului, pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune.

18.   PREDARE DE CĂTRE ELEVI - Pentru predarea de aptitudini

Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema, de exemplu. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati, elevul isi consolideaza propria intelegere.

Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari  si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ, oferind feedback si corectand raspunsurile.

Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente, prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu.

19.   MOZAICUL (Jigsaw) – O metoda de invatare cooperanta

Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante.

  1. Impartiti o tema in 4-5 subteme. De exemplu, bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion, pojar, tuse magareasca si rubeola. Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie, care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De exemplu, tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor, al clasei muncitoare, al clasei mijlocii si al bisericii.
  2. Impartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor, experientei, etniei etc. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. La inceput poate se vor plinge, dar daca veti insista vor fi de acord in final. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare, folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. ( vezi studiul individual)
  3. Elevii vor forma acum grupuri noi. Fiecare grup nou este un ‘’jigsaw’’ care are cate un elev din cele 4 grupuri initiale. In cazul in care ramin elevi pe dinafara, acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. Acum fiecare grup are un ‘’expert’’ in cele 4 boli ale copilariei. (Pot fi chiar doi experti intr-o boala)
  4. Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi). Ei isi vor explica unii altora boala stiuta. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului, intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. Li se poate cere de exemplu :
    1. Sa explice boala ‘’lor’’ colegilor de grup, folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie, modalitati de transmitere etc)
    2. Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli
    3. Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli
    4. Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei
    5. Sa aranjeze cele 4 boli in functie de:
i.                     Gravitate a posibilelor repercursiuni
ii.                   Cai de protectie
Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite; pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. Unii o folosesc de mult timp, iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si 600 de elevi implicati, s-a demonstrat ca invatarea cooperanta chiar da rezultate. Este legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare, de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. Este bine pentru grupurile ’’de legatura’’, pentru dezvoltarea de aptitudini sociale, munca de echipa si promovarea de oportunitati egale.

20.   CONTROVERSA ACADEMICĂ – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare

Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta.

Ex.: Sunt penitenciarele eficiente?
Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ?

  • Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla.
  • Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.
  • Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri,  aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere.
  • Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb, astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Totusi, daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte.
  • (Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora.
  • Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva, sintetizand cele doua pozitii.

Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea ‘’impaciuitoare’’.
Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : http://www.clcrc.com/

21. ÎNVĂŢAREA INDIVIDUALĂ

  • Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat.
  • In schimb, elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii.
  • Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe ‘’carte’’. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Altfel, elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat, fara a se gandi la ele sau a le intelege.
  • Munca elevilor e monitorizata de catre un ‘’conducator’’ numit de catre ei sau de catre profesor.
  • Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. Optional, elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta, in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare.
  • Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala, sau chiar inainte, elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si  sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. Vezi ‘’Geoff’’ sau ’’Teaching Today’’ in legatura cu aceste chestionare sau intocmiti-le singuri!

Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit, dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa corect). Pentru mai multe detalii, vezi capitolul referitor la aceasta din ’’Teaching Today’’de Geoffrey Petty.

22. OCHELARI

Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare, actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos:

Cum sa economisim?


Rata dobanzii

Poate valoarea sa creasca dar sa si scada?
Modalitati de retragere a banilor
etc
Crearea unui cont de societate




Cont bancar




Actiuni




Etc





In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese, elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite judecati. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-chart, tabla, proiector. O astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor.
Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana.
Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document, scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului.
Cu toate acestea, aplicand aceasta metoda, elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare.
Alte exemple pot include:
·        Despre bolile copilariei – evaluandu-le aplicand diverse criterii, cum ar fi metode de imunizare, probabilitatea efectelor pe termen lung etc.
·        Despre imprimante – acorzandu-le 1, 2, 3 sau 4 stele privind din perspectiva costului, a vitezei etc. Aceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi „Which?” precum si aprecieri de bunuri in reviste.

Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri.

23. COMPETENŢA DE A JUDECA

Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. O parte se bazeaza pe abilitati. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine, ca aceea de a scrie un eseu, un raport de laborator, un program de calculator, un meniu, un plan de siguranta, o politica de marketing etc.
  • Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Alternativ, ei pot folosi criteriul de notare al unui examen, dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu, ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul.
  • Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. eseuri exemplare). Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat, dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare, dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.
  • Elevii vor discuta exemplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. Optional, pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel.
  • Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe, notele etc. Este bine daca aceasta socheaza elevul. De exemplu, cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare !

Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.

            24. COMPARAŢIE ŞI CONTRAST

Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese.

Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse; elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A3. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu:
            Fractii si procentaje
            Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul
            Osmoza si difuzare
            Actiuni si obligatiuni
            Virgula si punct si virgula
            Etc


Asemanari
Energia cinetica
vs.
Impuls
Amandoua:
Diferente
Energia cinetica.....dar impulsul.....


Impulsul.....dar energia cinetica.....


E. Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxim.
Folosirea rolurilor pentru maximizarea participarii. Toate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perechi sau in grupuri mici. Cu toate acestea, unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. Este indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului, cum ar fi cele care urmeaza. Este putin probabil sa folositi toate rolurile deodata. Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai jos.
Descrierile de roluri sunt pentru nivelul 3 sau adulti. Insa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de  elevi.
Aceasta metoda este foarte indragita de elevi. Se obisnuiesc foarte repede cu ea. Nu va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. Chiar dupa prima punere in joc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament.
Asigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. Veti preveni astfel situatii in care unii elevi devin ’’pasageri’’. In timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie schimbate.

Descriere roluri :

            Profesorul
                        « Rolul tau este sa studiezi aspectul  sau o sectiune a materialului pe care ti-l da
                         Profesorul.    
si sa il/o explici celuilalt/celorlalti elevi din perechea/grupul tau. Vei fi singurul din pereche /
grup care studiaza tema data, asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica ! Daca te inpotmolesti, poti cere ajutorul profesorului. »

            Controlorul
« Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a ajuns grupul tau. Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Deasemenea, ei pot intocmi un chestionar sau un test pe baza materialului. Rolul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. Aveti la dispozitie sa spunem  5 minute pentru asta. Daca unul din coechipierii tai nu poate raspunde la o intrebare… ghici a cui o sa fie vina ? »

            Scribul
« Rolul tau este sa faci un rezumat al punctelor-cheie pe care le-a gasit grupul tau. Asigura-te ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. Ti se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a ajuns grupul tau. A fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie ! »

            Reporterul
« Rolul tau este sa ’’rasfoiesti’’ materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu ajutorul acestora. De exemplu : ’’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’ Scopul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-cheie. Apoi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. Se pot adauga intrebari sau se pot schimba cele existente pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. Te poti folosi de intrebari ajutatoare pentru a-ti ajuta grupul sa-si indeplineasca sarcina. »

            Responsabilul cu  vocabularul
« Materialul contine un vocabular tehnic. Rolul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor tehnici. Poti intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. Va trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot explica fiecare termen tehnic. »

            Conducătorul
« Rolul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica, sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. Va trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de echipa sa aiba maximum de eficienta. »

Aceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev  in parte pentru a vedea concret ce a invatat. Aceasta verificare se face in timpul feedback-ului sau printr-un chestionar sau test anuntat. Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului, elevii vor lucra in strinsa legatura cu Controlorul lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele.
Puteri merge chiar mai departe (e putin riscant insa !) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe, pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. Exista riscul, bineinteles, ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stanjenitoare. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca, acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar.

Rolurile de Reporter si Controlor etc va ajuta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. Atrageti atentia elevilor asupra acestui lucru. De exemplu, cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde. Pe masura ce citesc, ei se intreaba ’’Oare inteleg bine asta ?’’ si ‘’Este important lucrul acesta ?’’. Ei se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-cheie. Prin urmare, rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale, ci modeleaza o buna practica de studiu.

Elevii pot primi ’’cartonase-rol’’ cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. Rolurile se pot roti de la o lectie la alta.


Combinatii de roluri eficiente : Incercati sa dati fiecarui elev un rol.

1.      Doi sau mai multi Profesori
2.      Un Scrib si un Controlor
3.      Doi sau mai multi Profesori si un Controlor (care nu este in acelas timp si profesor)
4.      Doi sau mai multi Profesori, un Controlor si un Conducator
5.      Doi sau mai multi Profesori, un Responsabil cu vocabularul si un Controlor (care verifica materialul, mai putin vocabularul)
6.      Un Conducator care este in acelas timp si Reporter, un Scrib si un Controlor
7.      Un Conducator, un Reporter, un Scrib si un Controlor
8.      Etc (Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra !)

Descrierea sarcinii de lucru : O lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul :

  • Verifica/revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie.
  • Stabileste scopuri, sarcini de lucru si intrebari etc.  Localizeaza informatia si resursele.
  • Intocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes.
  • Apucati-va de lucru.
  • Inregistrati progresul si intelegerea.
  • Inregistrati un record. 
  • Evaluati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru.
  • Verificati nivelul de intelegere al grupului.
  • Comunicati concluziile grupului si profesorului.
  • Profesorul va testa cunostintele intregii clase. 

      
 25.   ÎNGHEŢAŢI - DEZGHEŢAŢI


Procedura:
• Elevii scriu pe un bileţel o întrebare asupra textului literar şi se ridică în picioare.
• La comanda moderatorului Dezgheţaţi, elevii circulă prin clasă .
• La comanda Îngheţaţi, elevii se opresc, găsindu-şi perechea.
• Îşi schimbă bileţelele, răspunzînd unul altuia la întrebarea de pe bileţel.
• Evaluarea se realizează prin elevul-expert sau învăţătorul, care vor circula la perechile stabilite şi vor asculta răspunsurile, acceptînd sau corectînd răspunsurile elevilor.


        26.  METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

         Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. Copiii se impart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi.
         Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Fiecare, bineînţeles, că rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol.
        Pălăria albă
•este obiectivă asupra informaţiilor;
•este neutră;

Pălăria roşie
•lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor;
•este impulsivă;
•poate însemna şi supărare sau furie;
•reprezintă o bogată paletă a stările afective;

Pălăria neagră
•exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
•oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
•reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;

Pălăria galbenă
•oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
•culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
•este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;

Pălăria verde
• exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
• este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;

Pălăria albastră
• exprimă controlul procesului de gândire;
• albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi
atotcunoscător;
• supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
• este preocuparea de a controla şi de a organiza;
         
          Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
          Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
pălăria albăpălăria roşie
pălăria neagră – pălăria galbenă
pălăria verdepălăria albastră
Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare:

Pălăria albă (povestitorul):
Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru şi obiectiv. Nu oferă interpretări şi opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele.
Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea.

Pălăria roşie (psihologul) :
Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…” Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie, întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

Pălăria neagră (criticul) :
Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge, dar nici nu…”
Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

Pălăria galbenă (creatorul) :
            Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şI a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori. Oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai mare, Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şI trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.

Pălăria verde (gânditorul) :
           Simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, valoareaseminţelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

Pălăria albastră (moderatorul) :
Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. E gândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii. Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit. Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii. Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii.

Pălăria albastră → clarifică
Pălăria albă → informează
Pălăria verde → generează ideile noi şi efortul
Pălăria galbenă → aduce beneficii creative
Pălăria neagră → identifică greşelile
Pălăria roşie → spune ce simte despre

            Un exemplu de întrebări / comportamente posibile în acest joc este:
Pălăria albă
Pălăria roşie
Pălăria galbenă
Pălăria neagră
Pălăria albastră
Pălăria verde
Ø Ce informaţii avem?
Ø Ce informaţii lipsesc?
Ø Ce informaţii am vrea să avem?
Ø Cum putem obţine informaţiile?
Ø Punându-mi pălăria roşie, uite
Ø cum privesc eu lucrurile…
Ø Sentimentul meu e că…
Ø Nu-mi place felul cum s-a
Ø procedat.

Ø Pe ce se bazeză aceste idei?
Ø Care sunt avantajele?
Ø Pe ce drum o luăm?
Ø Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!
Ø Care sunt erorile?
Ø Ce ne împiedică?
Ø La ce riscuri ne expunem?
Ø Ne permite regulamentul?
Ø Putem să rezumăm?
Ø Care e următorul pas?
Ø Care sunt ideile principale?
Ø Să nu pierdem timpul şi să
Ø ne concentrăm asupra…, nu
Ø credeţi?
Ø Şansa succesului este dacă…
Ø Cum poate fi altfel atacată
Ø problema?
Ø Putem face asta şi în alt mod?
Ø Găsim şi o altă explicaţie?
           
            Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale. 

         27.  SINELG ( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )

  • Citirea textului cu atentie;
  • In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel:
    1. pasajele care confirma ceea ce stiau cu v ;
    2. pasajele care infirma ceea ce stiau cu - ;
    3. informatiile noi cu + ;     
    4. pasajele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu ? ;
  • Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri;
  • Reflectie in perechi;
  • Reflectie cu intreaga clasa.
     Avantaje:
                 *schimb de idei;
                 *stimularea gandirii critice;
                 *dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;
                 *elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.

        28.  CADRANELE

  • Impartirea tablei in 4 parti egale;
  • Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut;
  • Se citeste textul;
  • Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran;
  • Se evalueaza rezultatele.
     Avantaje:
                 *stimuleaza atentia si gandirea:
                 *scoate in evidenta modul propriu de intelegere;
                 *conduce la sintetizare/esentializare.

        29.   “STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT”

  • Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului:
    1. ceea ce stim/credem ca stim;
    2. ceea ce vrem sa stim;
    3. ceea ce am invatat.                                 
  • Elevii fac o lista cu :
a) ce stiu deja despre o anumita tema;
b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema;
  • Se citeste textul;
  • Se revine asupra intrebarilor (coloana aII-a) si elevii fac o lista cu:
                                    a) raspunsurile la intrebarile din coloana I, scriindu-le in coloana
                                    a III-a;
·        Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle
                      si au aflat ;
·        Discutia finala va contine mesajul central.
   
         30.  MOZAICUL 

·        Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;
·        Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;
·        Se imparte tema in 4 sub-teme ;
·        Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)
·        Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente;
·        Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt grup…si se vor numi “experti”;
·        ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre ei,hotarasc modul in              care vor preda;
·        Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat;
·        Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate.
     Avantaje: 
                 *anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala,cand individul isi imagineaza
                   ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);
                  *dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;                    
                  *amelioreaza comunicarea.
         
31. CUBUL

  • Se anunta tema pusa in discutie;
  • Se imparte clasa in 6 grupuri;
  • Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
  • Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
    1. ”descrie”;
    2. ”compara”;
    3. ”asociaza”;
    4. ”analizeaza”;
    5. ”aplica”;
    6. ”argumenteaza”.
  • Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup
    1. “cititorul”-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa
pe fata de deasupra;
    1. ”ascultatorul activ”/”cercetasul” repeta sarcina,o reformuleaza
pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari
    1. invatatorului;
    2. ”interogatorul”solicita idei legate de modul de rezolvare a      
sarcinii de la membrii grupului;
    1. ”rezumatorul”va fi “raportorul”grupului,va trage concluziile,le va
                  nota si le va comunica intregii clase;
  • Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla,altii pe caiete,altii pe foi);
  • ” Raportorul” grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a
                      rezolvat cerinta;
  • Se aduc lamuriri,completari de catre invatatorul “consultant”/”participant”/
                      “observator”.
     Avantaje:    
                *permite diferentierea sarcinilor de invatare;
                *stimuleaza gandirea logica;
                *sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii).
   
32.      INTELIGENŢELE MULTIPLE

     Conform teoriei lui Haward Gardner,exista si se manifesta 8 tipuri de inteligente:
                a)verbala/lingvistica;
                b)vizuala/spatiala;
                c)corporala/kinestezica;
                d)logica/matematica;
                e)intrapersonala;
                f)interpersonala;
                g)muzicala/ritmica;
                h)naturalista.

Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim “inteligenti” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematica,iar pe ceilalti ii numim “talentati”.Gardner considera aceste concepte “inteligente” si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.    
  • Constituirea echipelor(se pot numi in diverse feluri ,iar nr. lor poate fi mai
                      mic decat cel dat):
                                *”actori”;
                                *”cantareti”;
                                *”pictori”;
                                *”matematicieni”;
                                *”scriitori”:
                                *”avocati”/”acuzatori”/”jurati”;
                                *”dansatori”;
  • Se da tema;
  • Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme,dar in moduri
                      diferite(“actorii”scriu roluri si le interpreteaza ,”cantaretii”pun versuri date   
                      pe o melodie,”pictorii”reprezinta printr-un desen tema,”matematicienii”
                      compun probleme despre tema respectiva,”scriitorii”compun un text/articol
                      de ziar/poezie,”avocatii”construiesc pledoaria pro/contra unui personaj al
                      temei/fapt sugerat de tema,”dansatorii”propun un dans tematic sau concep
                      un joc pentru pauza mare legat de tema data);
  • Fiecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa.
     Avantaje:
                 *atmosfera ludica;
                 *solicitarea abilitatilor fiecarui copil;
                 *valorizarea copiilor in cadrul colectivului.
    
          33.  CIORCHINELE  

  • Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei;
  • Se cere elevilor sa noteze toate ideile /sintagmele care le vi in minte legate
                      de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul/tema initiala;
     Avantaje:
                 *nu se critica ideile propuse;
                  *poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de
                    informatii asteptate de la elevi.

          34.  TURUL GALERIEI  

  • Se comunica sarcina de lucru;
  • Se formeaza grupurile;
  • Elevii lucreaza in grup,pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi       
                        un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii;
  • Elevii prezinta in fata clasei afisul,explicand semnificatia si raspund
                       intrebarilor puse de colegi;
  • Se expun afisele pe pereti,acolo unde doreste fiecare echipa;
  • Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala;
  • Se cere grupurilor sa faca un tur ,cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze
                        pe foaia alba anexata comentariile ,sugestiile,intrebarile lor;
  • Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde
                        la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.
     Avantaje: 
                  *elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor;
                  *sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod
                    organizat si productive.

           35. TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFAR

  • Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/
                      plansei;
  • Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema   
                      centrala;
  • Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H,in sensul acelor de
                      ceasornic;
  • Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8”petale”;
     Avantaje:  
                 *este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup;
                 *se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru
                   autoevaluare.

          36.  EXPLOZIA STELARĂ

  • Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi ;
  • In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul:
                                                 *ce?
                                                 *cine?
                                                 *unde?
                                                 *de ce?
                                                 *cand?
  • Se imparte clasa in grupuri;
  • Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari
                      multe si diverse;
  • Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.
                      Lista de intrebari initiale poate genera altele,neasteptate;
                      Optional,se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.
     Avantaje:  
                 *usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii;
                 *este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri;
                 *obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre    
                 concepte.
   
       37.  METODA FRISCO

  • Propunerea spre analiza a unei situatii-problema:
  • Stabilirea rolurilor:
.      conservatorul;
.      exuberantul;
.      pesimistul;
.      optimistul;
  • Dezbaterea colectiva:
o       conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara a exclude 
posibilitatea unor imbunatatiri;
o       exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica;
o       pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri;
o       optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de          
exuberant.
  • Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.
     Avantaje:
                 *rolurile se pot inversa,participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc,dar
                   sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
                 *dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,logice,interpersonale.
     Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor,dintre personalitatile lor,ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente.
     Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat”,ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari.
     Interactivitatea presupune atat cooperarea,cat si competitia ,ambele implicand un anumit grad de interactiune.
     Ioan Cerghit afirma:”pedagogia moderna considera ca rutina excesiva,
conservatorismul(…)aduc mari prejudicii invatamantului.In fond creatia ,in materie de metodologie,inseamna o necontenita cautare,reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.”

        38.  ORGANIZATORUL GRAFIC

Organizatorul grafic ca metodă de învăţare activă, facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizând ideile. Poate constitui o grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin reprezentarea grafică a unui material.
Avantajele aplicării metodei constau în aceea că elevii pot face o corelare între ceea ce ştiu şi cea ce urmează să înveţe, iar cadrele didactice pot stabili obiectivele lecţiei, pot conştientiza mai bine ceea ce vor să predea şi ceea ce vor să evalueze şi să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.
Reprezentarea vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte îl ajută pe elev să recurgă la informaţia anterioară deţinută, să analizeze, să sintetizeze, să evalueze şi să decidă ce va lua în considerare şi ce va omite din tot ceea ce ştie pentru a rezolva o problemă/situaţie problemă.
Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri.


       39.  HARTA CONCEPTUALA

ARGUMENT:
- Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor, duce la facilitarea   reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor de cunostinte;
- Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari;
- Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati, a cercetarilor desfasurate in grup sau individual;
- Creeaza legaturi intre concepte. Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient;
- Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte. Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte;
- Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea ,   cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica.. Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura;
- Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele elevului si nu numai, iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi;
- Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc elevii si cum folosesc ceea ce au invatat.


            40.  METODA DELPHI

este o metodă care combină creativitatea individuală cu cea a grupurilor şi a fost concepută pentru obţinerea de prognoze, direcţionări sau soluţii pentru probleme importante.
            În esenţă, aplicarea metodei Delphi presupune:
  • fixarea temei;
  • întocmirea unui chestionar;
  • completarea individuală a chestionarului (pentru a nu se influenţa reciproc)
  • analiza necritică a răspunsurilor;
  • proiectarea actului didactic în funcţie de răspunsurile primite;
  • completarea aceluiaşi chestionar după o perioadă de timp (comparându-se cu primul chestionar)
Metoda Delphi, în varianta pedagogică, se aplică în evaluarea iniţială pentru testarea copiilor în legătură cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de opţional. Scopul principal este acela de a primi informaţii despre subiectul propus şi de a realiza proiectarea didactică în concordanţă cu ele. Principiul fundamental al metodei este feed-back-ul de opinie, consultarea periodică a copiilor. Astfel, prin ultima fază a derulării metodei Delphi, se poate constata în ce măsură activitatea desfăşurată a răspuns aşteptărilor. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate îmbunătăţi.
Se poate de aplicat această metodă atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

A aplica metode moderne de predare- evaluare nu înseamnă renunţarea la predarea sistematică a cunoştinţelor. În perioada de reaşezare a învăţământului românesc pe baze noi, trebuie să se găsească o linie de mijloc între suprasaturarea informaţională prin care păcătuia vechiul sistem şi deficitul informaţional în care se poate aluneca. Ambele situaţii sunt la fel de nocive pentru spiritul creator şi inventivitate.
Utilizarea metodei Delphi facilitează copiilor conştientizarea propriului progres, valorifică originalitatea, stimulându-i să exploreze noul, fără teama de a eşua.

        41.  TEHNICA  6/3/5  

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
  •       6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)

            Etapele metodei 6/3/5:
  •       Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
  •      Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
  •     Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.
  •     Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
  •      Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele

            Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
  •     oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
  •      similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
  •     încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă;
  •     are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
  • rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
  • pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
  • elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ


         42.  ACVARIUL (Fishbowl)

  •   Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică.
  •   Scaunele din încăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (în prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări legate de temă).
  •   In discuţie, clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie susţinută de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă nu sunt de acord, argumentez poziţia mea.
  •  Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii, consens, microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei completează nişte fişe de observare, specifice.
  •    Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de observator/observat se inversează.
  •   Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă temă/problemă.
  •   Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid etc. Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
Avantaje:
  •     îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
  •     dezbatere,
  •      forum,
  •     simpozion;
  •      asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie;
  •      permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.

2 comentarii:

Anonim 13 februarie 2011, 20:15  

De curând am aflat despre o metoda care presupune completarea unui singur rând de tabel cu prima literă a unor termeni aflați de elevi din definițiile date. Astfel ei găsesc o noțiune semnificativa pentru lecția respectivă. Va rog, puteți să-mi spuneți cum se numește această metodă ? Mulțumesc!

De Toate pentru Toţi 17 februarie 2011, 18:56  

Dupa cum am inteles din comentariul Dvs. ceea ce spuneti seamana mult cu forma unui acrostih. Cautati pe wikipedia cuvintul "acrostih" si poate gasiti raspuns la intrebarea Dvs. Mult succes!

  © Blogger templates Palm by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP